regydydypolixenia
11730 poze   12384 vizite
Albume
Aaaaa Album Club Ptr ReginaDydy
Aaaaa Album Ptr Adela Poposcu
Aaaaa Album Ptr Andreea Patrascu
Aaaaaaa Album Ptr Diana Dumitresacu
Adela Popescu Pe Coperta Unei Reviste Bolero 2008
Adela Popescu Cu Cei Doua Nepotei Ai Ei - Luana - Lulu si Alexandru - Alex
Adela Popescu In Reviste
Adela Popescu La Videochat
Alba ca zapada si cei sapte pitici
Album Pt Tema Clubului 2 La ReginaDydy
Album Ptr Tema Clubului 3 La ReginaDydy
Alice in Tara Minunilor
Aniela
Aniela Elefterios
Barbie as the Princess and the Pauper
Biografia Dianei Dumitrescu
Capra cu trei iezi
Capturi Cu Adela Popescu- No Me Ensenaste
Capturi Din Aniela Facute La PoveStiri De Noapte
Cativa Actori Din Tenelovela De Epoca Aniela Vorbesc Despre Tenelovela La Povestiri De Noapte
Ce Ati Vrea Sa Mai Pun Pe Albumul Meu Chestii De Fete
Ce Seriat Va Place Mai Mult
Cei care au obtinul puncte de la cluburi
Cenusareasa
Cine e
Cine Vrea Poate Lasa Id-urile Vedetelor
Cine Vrea Poate Sa Iti Lase Id
Club Diana Dumitrescu
Club State De Romania Fete
Club-Tenelovela Aniela Si Regina Numai Club Ptr Fete
Clubul Fete Ingerasii
Colage Cu Aniela-Adela Popescu
Concurs 1
Concurs 2
Dawn of the Dinosaurs
Degetica
Demi Si Selena
Detalii Diana Dumitrescu
Diana Dumitrescu - Andreea Patrascu Si Yuliana Luciu In Reviste La Foto Viva
Diana Dumitrescu - Andreea Patrascu Si Yuliana Luciu La Foto Viva - Si Diana Dumitrescu La Foto Viva
Diana Dumitrescu Cand A Castigat Premiul
Diana Dumitrescu In Luna De Miere
Diana Dumitrescu In Pacatele Evei
Diana Dumitrescu In Razboiul Sexelor
Diana Dumitrescu Isi Prezinta Masina De Curse La Pro Motor
Diana Dumitrescu La O Alta Emisiune
Diana Dumitrescu La O Emisiune
Diana Dumitrescu La PoveStiri Adevarate Despre Tenelovela Pacatele Evei
Diana Dumitrescu La ProTv
Diana Dumitrescu La Sedinte Foto
Diana Dumitrescu S-a Cununat Civil Cu Ducu Ion
Diana Dumitrescu Si Ducu Ion S-a Casatorit Religios Cu Ducu Ion
Diferite Poze
Fata babei si fata mosneagului
Floarea iubirii
Frumoasa din padurea adormita
Frumoasa si bestia
Hannah Montana
Hannah Montana The Movie
Medalioane Regina-Diana
Melodia Generic De La Tenelovela De Epoca Aniela
Mic Blog
Mica Sirena
Miley Cyrus
My Idol
Nunta Religioasa A Lui Tudor Si Al Liei
O Revista Cu Diana Dumitrescu
O Revista Cu Diana Dumitrescu Si Ducu Ion
Oooo Diana Dumitrescu Si Ducu Ion Se Sarutau In Mijlocul Strazii
oooWelcome000
Pagina cu intrebari adresa-te de voi pentru mine
Petrecerea De La Nunta A Dianei Dumitrescu Si Ducu Ion
Pinnochio
Pisicutze
Polixenia
Povestea Neghinita
Povestea privighetorii
Povestea unui om lenes
Poze Adela Popescu-Aniela La Sedinta Foto
Poze Cu Cativa Actori Care Vorbesc Despre Melodia De La Aniela Generica De La Final
Poze Cu Adela Popescu Cand Zambeste
Poze Cu Adela Popescu Cu Rolele
Poze cu Adela Popescu Si Dana Rogoz La Emisiunea - De Suflet
Poze Cu Adela Popescu-Lia In Ingerasii Si Cativa Colegi
Poze Cu Adelaida Zamfir
Poze Cu Alin Panc
Poze Cu Bianca Neagu
Poze Cu Bogdan Albulescu La Videochat
Poze Cu Demi Lovato
Poze Cu Diana Dumitresci Si Bogdan Albulesc-Filmari
Poze Cu Diana Dumitresci Si Ioan Isaiu La Dansezi Pentru Tine
Poze Cu Diana Dumitrescu - Sedinta Foto
Poze Cu Diana Dumitrescu In Vacanta
Poze Cu Diana Dumitrescu-Polixenia
Poze Cu Eugenia Serban
Poze Cu Finalul Tenelovelei Regina
Poze Cu Loredana Groza
Poze Cu Natasa Raab
Poze Cu Raluca Tataru
Poze Cu Tenelovela Regina
Poze Diferite Modificate Adela Si Diana
Poze Facut De Mine Cu Adela Popescu
Prima Tema A Clubului
Princess Protection Program
Punguta cu doi bani
Pupaza din tei
Regulamentul Clubului
Reviste Cu Diana Dumitrescu
Reviste Cu Diana Dumitrescu In Teneloleva De Epoca Aniela Dar Si Cu Cei Lalti Din Film
Scufita rosie
Selena and Demi Wallpaper
Selena Gomez
Sely And Demi
Snow White and the Seven Dwarfs
State De Romania
SYNOPSIS ANIELA
Tema 2 A Clubului
Tema 3 A Clubului
Tema 4 A Clubului
Tema 5 A Clubului
Tenelovela Aniela
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Tinker Bell
Toti Actorii Din Razboiul Sexelor
Trei Actrite
Ultimile Secvente Din Ultimul Episod Din Ingerasii
Ultimul Episod Din Ingerasii
Un Mik Cadou Ptr ReginaDydy
Versuri Demi Lovato Feat Selena Gomez - One and the same-Poze
Wizards of Waverly Place Movie-Filmul
Ziua Adelei Popescu

membru din 12 iulie 2009

Fata babei si fata mosneagului

Fata babei si fata mosneagului
de Ion Creanga

Era odata un mosneag s-o baba; si mosneagul avea o fata, si baba iar o fata. Fata babei era sluta, lenesa, tifnoasa si rea la inima; dar, pentru ca era fata mamei, se alinta cu s-alinta cioara-n lat, lasind tot greul pe fata mosneagului. Fata mosneagului insa era frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile cele bune si frumoase. Dar aceasta fata buna era horopsita si de sora cea de scoarta, si de mama cea vitriga; noroc de la Dumnezeu ca era o fata robace si rabdatoare; caci altfel ar fi fost vai s-amar de pielea ei.

Fata mosneagului la deal, fata mosneagului la vale; ea dupa gateje prin padure, ea cu tabuietul in spate la moara, ea, in sfirsit, in toate partile dupa treaba. Cit era ziulica de mare, nu-si mai stringea picioarele; dintr-o parte venea si-n alta se ducea. s-apoi baba si cu odorul de fiica-sa tot cirtitoare si nemultamitoare erau. Pentru baba, fata mosneagului era peatra de moara in casa; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.

Cind se duceau amindoua fetele in sat la sezatoare sara, fata mosneagului nu se incurca, ci torcea cite-un ciur plin de fuse; iar fata babei indruga si ea cu mare ce cite-un fus; s-apoi, cind veneau amindoua fetele acasa noaptea tirziu, fata babei sarea iute peste pirleaz si zicea fetei mosneagului sa-i deie ciurul cu fusele, ca sa-l tie pana va sari si ea. Atunci fata babei, vicleana cum era, lua ciurul si fuga in casa la baba si la mosneag, spuind ca ea a tors acele fuse. in zadar fata mosneagului spunea in urma ca acela este lucrul minelor sale; caci indata o apucau de obraz baba si cu fiica-sa si trebuia numaidecit sa ramiie pe-a lor.

Cind venea duminica si sarbatorile, fata babei era inpopotonata si netezita pe cap, de parc-o linsese viteii. Nu era joc, nu era claca in sat la care sa nu se duca fata babei, iar fata mosneagului era oprita cu asprime de la toate aceste. s-apoi, cind venea mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbla melita: ca fata lui nu asculta, ca-i usernica, ca-i lenesa, ca-i soiu rau- ca-i laie, ca-i balaie; si ca s-o alunge de la casa; s-o trimita la slujba, unde stie, ca nu-i de chip s-o mai tie; pentru ca poate sa innaraveasca si pe fata ei.

Mosneagul, fiind un gura-casca, sau cum iti vre sa-i ziceti, se uita in coarnele ei, si ce-i spunea ea sfint era. De inima, bietul mosneag poate c-ar mai fi zis cite ceva; dar acum apucase a cinta gaina la casa lui, si cucosul nu mai avea nici o trecere; s-apoi, ia sa-l fi pus pacatul sa se intreaca cu didiochiul; caci baba si cu fiica-sa il umpleau de bogdaprosti.Intr-una din zile, mosneagul, fiind foarte amarit de cite-i spunea baba, cheama fata si-i zise:

- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ma-ta de tine: ca n-o asculti, ca esti rea de gura si innaravita si ca nu este de chip sa mai stai la casa mea; de-aceea du-te si tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sa nu se mai faca atita gilceava la casa asa din pricina ta. Dar te sfatuiesc, ca un tata ce-ti sunt ca, orisiunde te-i duce, sa fii supusa, blajina si harnica; caci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o; c-a mai fost si mila parinteasca la mijloc!- dar prin straini, Dumnezeu stie peste ce soiu de saminta de oameni ii da; si nu ti-or putea rabda cite ti-am rabdat noi. Atunci biata fata, vazind ca baba si cu fiica-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, saruta mina tata-sau si, cu lacrimi in ochi, porneste in toata lumea, departindu-se de clasa parinteasca fara nici o nadejde de intoarcere!

Si merse ea cit merse pe-un drum, pana ce, din intimplare, ii iesi inainte o catelusa, bolnava ca vai de capul ei si slaba de-i numarai coastele; si cum o vazu pe fata, ii zise:
- Fata frumoasa si harnica, fie-ti mila de mine si ma grijeste, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata! Atunci fetei i se facu mila si, luind catelusa, o spala si-o griji foarte bine. Apoi o lasa acolo si-si cauta de drum, multamita fiind in suflet ca a putut savirsi o fapta buna. Nu merse ea tocmai mult, si numai iaca ce vede un par frumos si inflorit, dar plin de omizi in toate partile. Parul, cum vede pe fata, zice:
- Fata frumoasa si harnica, grijeste-ma si curata-ma de omizi, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata!

Fata, harnica cum era, curati parul de uscaturi si de omizi cu mare ingrijire si apoi se tot duce inainte sa-si caute stapin. si, mergind ea mai departe, numai iaca ce vede o fintina milita si parasita. Fintina atunci zise:
- Fata frumoasa si harnica, ingrijeste-ma, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata! Fata rineste fintina si-o grijeste foarte bine; apoi o lasa si-si cauta de drum. si, tot mergind mai departe, numai iaca ce da de-un cuptior nelipit si mai-mai sa se risipeasca. Cuptiorul, cum vede pe fata, zice:
- Fata frumoasa si harnica, lipeste-ma si grijeste-ma, ca poate ti-oiu prinde si eu bine vrodata!

Fata, care stia ca de facut treaba nu cade coada nimanui, isi sufleca minicile, calca lut si lipi cuptiorul, il humuli si-l griji, de-ti era mai mare dragul sa-l privesti! Apoi isi spala frumusel minile de lut si porni iarasi la drum. Si mergind ea acum si zi si noapte, nu stiu ce facu, ca se rataci; cu toate aceste, nu-si pierdu nadejdea in Dumnezeu, ci merse tot inainte pana ce, intr-una din zile, des-dimineata, trecind printr-un codru intunecos, da de-o poiana foarte frumoasa, si in poiana vede o casuta umbrita de niste lozii pletoase; si cind s-apropie de acea casa, numai iaca o baba intimpina fata cu blindete si-i zice:

- Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?
- Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot zice; si numai Cel-de-sus stie cite-am tras de cind mama care m-a facut a pus minile pe piept! Stapin caut si, necunoscind pe nime si umblind din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa m-a povatuit de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.
- Sarmana fata! zise batrina. Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la mine si te-a scapat de primejdii. Eu sint sfinta Duminica. Slujeste la mine astazi si fii incredintata ca mine n-ai sa iesi in miinile goale de la casa mea.

- Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.
- Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi faci bucate; si, cind m-oiu intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fierbinti, ci cum is mai bune de mincat. Si, cum zice, batrina porneste la biserica, iara fata suflica minicile si s-apuca de treaba. intai si-ntai face lautoare, apoi iese afara si incepe a striga:
- Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va leie!

Si, cind se uita fata, ce sa vada? Ograda se umpluse si padurea fojgaia de-o multime de balauri si de tot soiul de jivine mici si mari! insa, tare in credinta si cu nadejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia pe cite una si le la si le ingrijeste cit nu se poate mai bine. Apoi s-apuca de facut bucate, si cind a venit sfinta Duminica de la biserica si a vazut copiii lauti frumos si toate trebile bine facute, s-a umplut de bucurie; si dupa ce-a sezut la masa, a zis fetei sa se suie in pod si sa-si aleaga de-acolo o lada, care a vrea ea, si sa si-o ieie ca simbrie; dar sa n-o deschida pan-acasa, la tata-sau. Fata se suie in pod si vede acolo o multime de lazi: unele mai vechi si mai urite, altele mai noua si mai frumoase. Ea insa, nefiind lacoma, s-alege pe cea mai veche si mai urita dintre toate. si cind se da cu dinsa jos, sfinta Duminica cam increteste din sprincene, dar n-are incotro. Ci binecuvinteaza pe fata, care isi ič lada si se intoarna spre casa parinteasca cu bucurie, tot pe drumul de unde venise.

Cind, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dinsa era plin de placinte crescute si rumenite- si maninca fata la placinte, si maninca, hat bine; apoi isi mai ič citeva la drum si porneste. Cind, mai incolo, numai iaca fintina grijita de dinsa era plina pana-n gura cu apa limpede cum ii lacrima, dulce si rece cum ii gheata. si pe colacul fintinei erau doua pahare de argint, cu care a baut la apa pana s-a racorit. Apoi a luat paharele cu sine si a pornit inainte. Si mergind mai departe, iaca parul grijit de dinsa era incarcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, si dulci ca mierea. Parul, vazind pe fata, si-a plecat crengile-n jos; si ea a mincat la pere si s-a luat la drum cite i-a trebuit.

De-acolo mergind mai departe, iaca, se intilneste si cu catelusa, care acum era voinica si frumoasa, iara la git purta o salba de galbeni pe care a dat-o fetei, ca multamita pentru ca a cautat-o la boala. si de aci, fata, tot mergind inainte, a ajuns la tata-sau. Mosneagul, cind a vazut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fata atunci scoate salba si paharele cele de argint si le da tatine-sau; apoi deschizind lada impreuna, nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi iese din ea, incit mosneagul pe loc a intinerit, vazind atitea bogatii! Iara baba a ramas oparita si nu stia ce sa faca de ciuda. Fata babei si-a luat inima-n dinti si a zis:

- Las', mama, ca nu-i pradata lumea de bogatii; ma duc sa-ti aduc eu si mai multe. Si cum zice, porneste cu ciuda, trasnind si plesnind. Merge si ea cit merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mosneagului; se intilneste si ea cu catelusa cea slaba si bolnava; da si ea de parul cel ticsit de omide, de fintina cea milita si seaca si parasita, de cuptiorul cel nelipit si aproape sa se risipeasca; dar cind o roaga si catelusa, si parul, si fintina, si cuptiorul sa se ingrijeasca de dinsele, ea le raspundea cu ciuda si cu bataie de joc:

- Da' cum nu!? ca nu mi-oiu festeli cu minutele tatucutei si a mamucutei! Multe slugi ati avut ca mine?
Atunci, cu toatele, stiind ca mai usor ar putč capata cineva lapte de la o vaca stearpa decit sa te indatoreasca o fata alintata si lenesa, au lasat-o sa-si urmeze drumul in pace si n-au mai cerut de la dinsa nici un ajutor. si mergind ea tot inainte, au ajuns apoi si ea la sfinta Duminica; dar si aici s-a purtat tot hursuz, cu obraznicie si prosteste. in loc sa faca bucatele bune si potrivite si sa leie copiii sfintei Duminici cum i-a lauat fata mosneagului de bine, ea i-a oparit pe toti, de tipau si fugeau nebuni de usturime si durere. Apoi bucatele le-au facut afumate, arse si sleite, de nu mai era de chip sa le poata lua cineva in gura- si cind a venit sfinta Duminica de la biserica, si-a pus minile-n cap de ceea ce-a gasit acasa.

Dar sfinta Duminica, blinda si ingaduitoare, n-a vrut sa-si puie mintea c-o sturlubateca si c-o lenesa de fata ca aceasta; ci i-a spus sa se suie in pod, sa-si aleaga de-acolo o lada, care i-o placea, si sa se duca in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit si s-a ales lada cea mai noua si mai frumoasa; caci ii placea sa ieie cit de mult si ce-i mai bun si mai frumos, dar sa faca slujba buna nu-i placea. Apoi, cum se da jos din pod cu lada, nu se mai duce sa-si ieie ziua buna si binecuvintare de la sfinta Duminica, ci porneste ca de la o casa pustie si se tot duce inainte; si mergea de-i piriiau calciiele, de frica sa nu se razgindeasca sfinta Duminica sa porneasca dupa, dinsa, s-o ajunga si sa ieie lada.

Si cind ajunge la cuptior, frumoase placinte erau intr-insul! Dar cind s-apropie sa ieie dintr-insele si sa-si prinda pofta, focul o arde si nu poate lua. La fintina, asisderea: paharutele de argint, nu-i vorba, erau, si fintina plina cu apa pana-n gura; dar cind a vrut fata sa puie mina pe pahar si sa ieie apa, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fintina intr-o clipa a secat, si fata de sete s-a uscat!- Cind prin dreptul parului, nu-i vorba, ca parca era batut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeti c-a avut parte fata sa guste vro una?

Nu, caci parul s-a facut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile la nouri! s-atunci- scobeste-te, fata babei, in dinti! Mergind mai inainte, cu catelusa inca s-a intilnit; salba de galbeni avea si acum la git; dar cind a vrut fata sa i-o ieie, catelusa a muscat-o de i-a rupt degetele si n-a lasat-o sa puie mina pe dinsa. isi musca fata acum degetele mamucutei si ale tatucutei de ciuda si de rusine, dar n-avea ce face. in sfirsit, cu mare ce a ajuns ea si acasa, la ma-sa, dar si aici nu le-au ticnit bogatia. Caci, deschizind lada, o multime de balauri au iesit dintr-insa si pe loc au mincat pe baba, cu fata cu tot, de parca n-au mai fost pe lumea asta, si apoi s-au facut balaurii nevazuti cu lada cu tot.

Iar mosneagul a ramas linistit din partea babei si avea nenumarate bogatii; el a maritat-o pe fiica-sa dupa un om bun si harnic. Cucosii cintau acum pe stilpii portilor, in prag si in toate partile; iar gainile nu mai cintau cucoseste la casa mosneagului, sa mai faca a rau; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atit, ca mosneagul a ramas plesuv si spetit de mult ce-l netezise baba pe cap si de cercat in spatele lui cociorva, daca-i copt malaiul.
173_0
173_0


Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: regydydypolixenia

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.